Aftele bucale pot apărea după ce ne mușcăm obrazul, într-o perioadă stresantă sau aparent fără niciun motiv. Atunci când revin frecvent, apare firesc întrebarea: de la ce apar aftele bucale? Medicina nu a identificat o singură cauză. Aftele recurente sunt considerate rezultatul unei combinații între predispoziția individuală, răspunsul sistemului imunitar și o serie de factori care pot declanșa episoadele.
În cele mai multe cazuri, o aftă izolată nu indică o boală și se vindecă singură. Există însă situații în care apariția repetată a ulcerelor bucale poate fi asociată cu deficite de vitamine sau fier, boli digestive ori afecțiuni inflamatorii sistemice.
Ce sunt, de fapt, aftele bucale?
Aftele sunt mici ulcerații dureroase care apar pe mucoasa din interiorul gurii. Forma medicală recurentă este denumită stomatită aftoasă recurentă (recurrent aphthous stomatitis – RAS).
Leziunile tipice sunt rotunde sau ovale, au centrul albicios sau gălbui și sunt înconjurate de o margine roșie. Apar mai ales pe mucoasa mobilă, nekeratinizată: pe interiorul buzelor și obrajilor, sub limbă, pe marginile limbii sau pe planșeul bucal.
Cele mai frecvente sunt aftele minore, care au de regulă sub un centimetru și se vindecă spontan în aproximativ una-două săptămâni, fără cicatrice. Există și forme majore, mai mari și mai persistente, precum și o formă numită „herpetiformă”, alcătuită din numeroase ulcerații mici.
O amplă analiză clinică publicată în 2026 în La Revue de Médecine Interne subliniază că stomatita aftoasă recurentă afectează aproximativ 10–20% din populație și că mecanismul său este complex, fiind implicate atât predispoziția genetică, cât și răspunsul imun celular.
De la ce apar aftele bucale?
Răspunsul scurt este că aftele nu apar, de regulă, dintr-o singură cauză. În cazul stomatitei aftoase recurente, literatura medicală vorbește despre o afecțiune multifactorială.
Există probabil persoane mai susceptibile genetic și imunologic, iar asupra acestui teren acționează diferiți factori declanșatori. La aceeași persoană, motivele aparent asociate cu un episod pot fi diferite de la o perioadă la alta.
Micile traumatisme din gură pot declanșa o aftă
Una dintre cele mai bine cunoscute situații este traumatizarea locală a mucoasei. Mușcarea accidentală a obrazului, o margine ascuțită a unui dinte, un aparat ortodontic, o proteză care irită mucoasa sau chiar un periaj agresiv pot preceda apariția unei afte la o persoană predispusă.
Important este că traumatismul nu explică toate aftele. Numeroase episoade apar fără ca pacientul să își amintească vreo leziune locală.
Stresul poate favoriza apariția aftelor
Mulți pacienți observă că aftele apar în perioade tensionate, înaintea examenelor, în perioade cu volum mare de muncă sau în contexte de stres emoțional. Această observație este susținută și de literatura medicală.
Stresul psihologic este considerat mai degrabă un factor declanșator decât cauza propriu-zisă a stomatitei aftoase. O revizuire medicală recentă include stresul printre factorii care pot precipita episoadele la persoanele susceptibile.
Așadar, afirmația populară „mi-a apărut o aftă de la stres” poate avea un sâmbure de adevăr, dar nu explică singură mecanismul bolii.
Deficitul de vitamina B12, fier sau acid folic și aftele
Aftele recurente pot fi asociate, la unii pacienți, cu anumite deficite hematologice și nutriționale. Cele mai studiate sunt deficitul de vitamina B12, fier/ferritină și acid folic.
O revizuire sistematică și meta-analiză publicată în 2024, care a analizat studiile disponibile până în octombrie 2023, a găsit o asociere semnificativă între stomatita aftoasă recurentă și anumite deficite hematologice. Persoanele cu deficit de vitamina B12 aveau o probabilitate de aproximativ 2,9 ori mai mare de a face parte din grupul cu afte recurente, iar în cazul deficitului de ferritină asocierea era de aproximativ 2,5 ori mai mare.
Aceste rezultate nu înseamnă însă că orice aftă este provocată de lipsa vitaminelor și nici că administrarea de suplimente este necesară tuturor persoanelor cu afte. În cazul episoadelor frecvente sau severe, medicul poate aprecia dacă sunt indicate analize precum hemoleucograma, ferritina, vitamina B12 sau folatul.
Pot apărea afte de la probleme ale stomacului sau intestinului?
Uneori, da, dar nu în sensul popular potrivit căruia orice aftă ar proveni „de la stomac”.
Ulcerațiile aftoase pot apărea în asociere cu anumite boli gastrointestinale. Literatura de specialitate menționează în special boala celiacă, boala Crohn și colita ulcerativă. În aceste situații, aftele pot fi una dintre manifestările unei boli sistemice și uneori pot preceda simptomele digestive.
În boala celiacă, legătura poate fi complexă: inflamația intestinală și malabsorbția pot favoriza, la rândul lor, apariția unor deficite de fier, folat sau vitamina B12.
Prezența unei afte obișnuite nu constituie însă, singură, un motiv pentru a presupune existența unei boli digestive. Asocierea devine mai relevantă atunci când ulcerațiile sunt frecvente și există și simptome precum diaree persistentă, dureri abdominale, scădere inexplicabilă în greutate sau anemie.
Aftele pot apărea în boala Behçet
Aftele orale recurente sunt și una dintre manifestările caracteristice ale bolii Behçet, o afecțiune inflamatorie rară care poate afecta mai multe organe.
În acest caz, ulcerațiile bucale pot fi însoțite de ulcerații genitale, manifestări oculare, leziuni ale pielii sau alte simptome inflamatorii. Tocmai de aceea, ghidurile de diagnostic diferențial al stomatitei aftoase atrag atenția că ulcerațiile orale recurente trebuie privite în contextul întregului tablou clinic.
Alimentele provoacă afte?
Unele persoane observă o relație între anumite alimente și apariția aftelor. Au fost propuse drept posibili factori declanșatori diverse alimente sau intoleranțe individuale, însă dovezile sunt mult mai puțin clare decât în cazul unor factori precum traumatismele sau anumite deficite nutriționale.
Este importantă și diferența dintre provocarea unei afte și iritarea unei afte deja existente. Alimentele acide, foarte condimentate, foarte sărate sau dure pot accentua usturimea și durerea unei ulcerații fără să fie neapărat cauza apariției ei.
Prin urmare, nu există o „dietă anti-afte” universală și nici o listă de alimente pe care toate persoanele cu afte ar trebui să le elimine.
Poate pasta de dinți să favorizeze aftele?
Un ingredient discutat în acest context este laurilsulfatul de sodiu (SLS), un detergent utilizat pentru proprietățile sale de spumare în numeroase paste de dinți.
O revizuire sistematică publicată în Journal of Oral Pathology & Medicine a analizat studii randomizate care au comparat pastele de dinți cu și fără SLS la persoane cu stomatită aftoasă recurentă. Utilizarea produselor fără SLS s-a asociat cu reducerea numărului ulcerelor, a duratei lor, a numărului episoadelor și a durerii.
Autorii au atras însă atenția că numărul participanților a fost mic și că sunt necesare studii mai ample. Prin urmare, SLS nu poate fi considerat cauza generală a aftelor, dar evitarea lui poate fi utilă pentru unele persoane care suferă de episoade recurente.
Aftele sunt provocate de herpes?
Aftele bucale obișnuite nu sunt leziuni provocate de virusul herpes simplex și nu sunt contagioase.
Confuzia apare mai ales din cauza termenului „afte herpetiforme”. Denumirea descrie numai aspectul — numeroase ulcerații foarte mici grupate — și nu înseamnă că ele sunt produse de virusul herpetic.
Herpesul oral și stomatita aftoasă sunt afecțiuni diferite, chiar dacă ambele pot provoca leziuni dureroase în regiunea gurii.
Pot medicamentele să provoace ulcerații asemănătoare aftelor?
Da. Unele medicamente pot fi asociate cu apariția unor ulcerații orale care seamănă cu aftele. Din acest motiv, diagnosticul de stomatită aftoasă recurentă presupune uneori diferențierea față de reacțiile medicamentoase, infecții, boli autoimune sau alte afecțiuni ale mucoasei.
O ulcerație apărută după începerea unui tratament nu înseamnă automat că medicamentul este responsabil și tratamentul prescris nu ar trebui întrerupt fără discutarea situației cu medicul.
De ce unii oameni fac afte mereu?
Predispoziția individuală pare să joace un rol important. Stomatita aftoasă recurentă apare mai frecvent în anumite familii, ceea ce susține existența unei componente genetice.
Cercetările indică și participarea sistemului imunitar, în special a răspunsului mediat de limfocitele T și a unor citokine inflamatorii. Nu este vorba însă despre o simplă „imunitate scăzută”. Mai corect este să vorbim despre un răspuns imun local particular la persoanele susceptibile.
Aceasta explică de ce două persoane expuse aceluiași stres, aliment sau traumatism minor pot reacționa diferit: una dezvoltă o aftă, cealaltă nu.
Când merită investigate aftele recurente?
O aftă mică, ocazională, care se vindecă în una-două săptămâni este, în majoritatea cazurilor, benignă. Evaluarea medicală sau stomatologică devine însă importantă atunci când aspectul sau evoluția leziunilor nu mai seamănă cu episoadele obișnuite.
- ulcerația persistă mai mult de trei săptămâni;
- aftele sunt foarte mari, foarte numeroase sau apar aproape continuu;
- leziunile au început să apară frecvent abia la vârsta adultă;
- există febră, stare generală alterată sau scădere inexplicabilă în greutate;
- sunt prezente simptome digestive persistente;
- apar și ulcerații genitale, probleme oculare sau leziuni cutanate;
- există semne sau analize sugestive pentru anemie ori alte deficite nutriționale.
În special, o ulcerație orală inexplicabilă care nu se vindecă în trei săptămâni trebuie evaluată medical sau stomatologic. Recomandările NICE privind recunoașterea precoce a cancerului oral includ ulcerațiile inexplicabile persistente peste acest interval printre situațiile care necesită evaluare rapidă. Aceasta nu înseamnă că o astfel de leziune este cancer, ci că o ulcerație persistentă nu trebuie presupusă automat a fi o aftă obișnuită.
Ce analize se pot face dacă aftele apar frecvent?
Nu toate persoanele cu afte au nevoie de analize. În cazul stomatitei aftoase recurente frecvente, severe sau apărute într-un context clinic sugestiv, medicul poate recomanda investigații orientate către posibile cauze secundare.
Acestea pot include, în funcție de situație, hemoleucograma, evaluarea fierului și a ferritinei, vitamina B12 și folatul. Dacă există simptome sau alte elemente care ridică suspiciunea unei boli sistemice, investigațiile pot fi extinse către boala celiacă, boli inflamatorii intestinale sau alte afecțiuni.
De reținut: de la ce apar aftele bucale?
În majoritatea cazurilor, aftele recurente nu au o singură cauză identificabilă. Ele apar probabil pe fondul unei predispoziții genetice și imunologice, iar episoadele pot fi favorizate de microtraumatisme, stres și, la unii pacienți, de deficite de vitamina B12, fier sau folat.
Mai rar, ulcerațiile recurente pot fi asociate cu boli precum boala celiacă, bolile inflamatorii intestinale sau boala Behçet. Pasta de dinți cu SLS și anumite alimente pot agrava problema la unele persoane, dar nu reprezintă o explicație universală.
Criteriul important este evoluția: o aftă tipică se vindecă. O leziune orală care persistă mai mult de trei săptămâni, este neobișnuit de mare sau este însoțită de alte simptome necesită evaluare medicală sau stomatologică.
Referințe:
- Le Joncour A, Mirouse A, Cacoub P, Saadoun D, Rochefort J. Aphtose buccale récidivante idiopathique et secondaire : une revue narrative [Idiopathic and secondary recurrent aphthous stomatitis: A narrative review]. Rev Med Interne. 2026 Aug 6:S0248-8663(26)00666-1. French. doi: 10.1016/j.revmed.2026.07.009. Epub ahead of print. PMID: 42562675.
- Mousavi T, Jalali H, Moosazadeh M. Hematological parameters in patients with recurrent Aphthous Stomatitis: a systematic review and meta-analysis. BMC Oral Health. 2024 Mar 16;24(1):339. doi: 10.1186/s12903-024-04072-5. PMID: 38493289; PMCID: PMC10943797.
- Milia E, Sotgiu MA, Spano G, Filigheddu E, Gallusi G, Campanella V. Recurrent aphthous stomatitis (RAS): guideline for differential diagnosis and management. Eur J Paediatr Dent. 2022 Mar;23(1):73-78. doi: 10.23804/ejpd.2022.23.01.14. PMID: 35274547.
- Alli BY, Erinoso OA, Olawuyi AB. Effect of sodium lauryl sulfate on recurrent aphthous stomatitis: A systematic review. J Oral Pathol Med. 2019 May;48(5):358-364. doi: 10.1111/jop.12845. Epub 2019 Mar 27. PMID: 30839136.
- Suspected cancer: recognition and referral, NICE guideline, Reference number:NG12, Published: 23 June 2015, Last updated: 15 April 2026, accesat la 9 septembrie 2026
