Numărul crescut de Streptococcus mutans și nivelurile reduse ale imunoglobulinei A secretorii (sIgA) din salivă au fost asociate cu apariția de noi leziuni carioase la copii, într-un studiu prospectiv publicat în Romanian Journal of Stomatology. Integrarea acestor biomarkeri cu indicatorii clinici a permis modelului utilizat de cercetători să explice aproximativ 74% din variația numărului de carii noi apărute pe parcursul unui an.
Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Institutul Oncologic din Chișinău, a urmărit valoarea predictivă a doi biomarkeri din fluidul oral – Streptococcus mutans și imunoglobulina A secretorie – în estimarea riscului de apariție și progresie a cariilor dentare la copii.
Autorii pornesc de la ideea că evaluarea riscului de carie ar putea deveni mai precisă dacă parametrii clinici tradiționali ar fi completați cu informații microbiologice și imunologice obținute printr-o metodă neinvazivă, precum analiza salivei.
Studiul a inclus 398 de copii cu vârste între 3 și 15 ani
Cercetarea a fost concepută ca un studiu observațional prospectiv de cohortă și a inclus 398 de copii aparent sănătoși, cu vârste de 3, 6, 12 și 15 ani, rezidenți în Republica Moldova.
Dintre aceștia, 132 aveau carii dentare la evaluarea inițială, iar 266 nu prezentau leziuni carioase.
Cercetătorii au evaluat experiența de carie prin indicii dmft/DMFT și dmfs/DMFS, igiena orală prin indicele Green-Vermillion, precum și riscul de carie prin software-ul Cariogram.
În paralel, au fost analizate probe de fluid oral pentru determinarea:
- numărului de Streptococcus mutans;
- nivelului imunoglobulinei A secretorii – sIgA.
Pentru Streptococcus mutans, un nivel de peste 5 × 105 CFU/mL a fost considerat crescut și asociat cu un risc mai mare de apariție a unor viitoare leziuni carioase.
Streptococcus mutans a fost cel mai puternic predictor pozitiv din model
La evaluarea inițială, un număr crescut de Streptococcus mutans a fost identificat la 53% dintre copiii care aveau carii, comparativ cu numai 8,6% dintre copiii fără carii.
După un an de urmărire, analiza multivariabilă a arătat că nivelul crescut de S. mutans a fost cel mai puternic predictor pozitiv dintre variabilele introduse în model.
Prezența unui nivel salivar ridicat al bacteriei a fost asociată, în medie, cu 1,53 leziuni carioase noi suplimentare față de copiii cu un număr redus de S. mutans (β = 1,5283; IC 95%: 0,9387–2,1179; p < 0,001), în condițiile menținerii constante a celorlalți factori din model.
Streptococcus mutans este una dintre bacteriile cel mai frecvent asociate procesului cariogen, prin capacitatea sa de a produce acizi în biofilmul dentar și de a supraviețui într-un mediu cu pH scăzut, favorizând demineralizarea smalțului.
Copiii fără carii aveau niveluri mult mai mari de sIgA
Diferențe importante au fost observate și în cazul imunoglobulinei A secretorii.
La copiii cu carii, nivelul median al sIgA din fluidul oral a fost de 36,59 mg/dL, în timp ce la copiii fără carii mediana a fost de 120,60 mg/dL. Diferența a fost semnificativă statistic (p < 0,001).
În modelul multivariabil, un nivel mai mare de sIgA a fost asociat negativ cu apariția unor carii noi, sugerând un posibil rol protector.
Coeficientul de regresie a fost β = –0,0073 pentru fiecare creștere cu 1 mg/dL a sIgA. Autorii explică faptul că, la o diferență de 100 mg/dL, modelul ar estima cu aproximativ 0,73 mai puține leziuni carioase noi.
sIgA este principala imunoglobulină implicată în apărarea mucoaselor și reprezintă aproximativ 60% din imunoglobulinele salivare. Printre mecanismele discutate în literatura analizată de autori se numără interferența cu adeziunea bacteriilor cariogene la suprafața smalțului, inhibarea unor enzime bacteriene și favorizarea aglutinării microorganismelor.
Și igiena orală a rămas un predictor independent
Biomarkerii nu au înlocuit factorii clinici tradiționali.
Copiii cu carii aveau la momentul inițial un indice de igienă orală Green-Vermillion de 1,57 ± 0,63, comparativ cu 0,43 ± 0,36 în grupul fără carii.
În modelul multivariabil, creșterea cu un punct a indicelui de igienă orală – ceea ce indică o igienă mai deficitară – a fost asociată cu aproximativ 0,48 leziuni carioase noi suplimentare (β = 0,4757; p = 0,002).
Autorii subliniază astfel că analiza salivară trebuie privită ca o completare a evaluării clinice, și nu ca un substitut pentru aceasta.
Un model care a explicat aproximativ 74% din variația cariilor noi
Pentru a identifica factorii asociați cu apariția unor leziuni noi la un an, cercetătorii au construit un model de regresie multivariabilă în care au inclus experiența anterioară de carie, indicele de igienă orală, Streptococcus mutans, scorul Cariogram și sIgA.
Modelul a avut un R2 de 0,7724 și un R2 ajustat de 0,7396, ceea ce înseamnă că predictorii incluși au explicat aproximativ 74% din variația observată în numărul de noi leziuni carioase.
Modelul global a fost semnificativ statistic (F = 23,56; p < 0,001).
Dintre parametrii analizați, indicele de igienă orală, nivelul crescut de S. mutans și concentrația sIgA au avut asocieri semnificative cu rezultatul la un an.
La un an au apărut carii noi inclusiv la copiii inițial fără carii
Urmărirea la un an a arătat o creștere a experienței de carie în ambele grupuri.
La copiii care prezentau deja carii, indicele dmft/DMFT a crescut de la 4,74 ± 2,65 la 6,64 ± 3,67, iar indicele dmfs/DMFS de la 8,06 ± 4,91 la 12,38 ± 7,89.
În grupul inițial fără carii, valoarea dmft/DMFT a ajuns după un an la 1,27 ± 2,07, iar dmfs/DMFS la 2,22 ± 3,88.
Rezultatele susțin, potrivit autorilor, utilitatea identificării precoce a copiilor cu susceptibilitate crescută, înainte de apariția unui număr important de leziuni clinice.
Analiza salivei ar putea completa evaluarea personalizată a riscului de carie
Una dintre implicațiile discutate de cercetători este posibilitatea integrării biomarkerilor salivari în programele preventive personalizate.
Fluidul oral prezintă mai multe avantaje pentru populația pediatrică: recoltarea este neinvazivă, simplă, rapidă și, în general, bine acceptată inclusiv de copiii anxioși.
Potrivit autorilor, asocierea dintre factorii microbiologici – precum S. mutans – și markerii imunologici – precum sIgA – ar putea furniza o imagine mai completă a susceptibilității individuale la carie decât utilizarea exclusivă a indicatorilor clinici tradiționali.
O astfel de stratificare ar putea permite intensificarea precoce a intervențiilor preventive la copiii cu risc crescut, inclusiv măsuri pentru controlul biofilmului dentar, utilizarea fluorului și intervenții nutriționale.
Rezultatele nu transformă încă biomarkerii salivari într-un test de rutină
Studiul indică o valoare predictivă promițătoare pentru S. mutans și sIgA, însă rezultatele trebuie interpretate în contextul designului cercetării.
Este vorba despre o cohortă observațională formată din copii din Republica Moldova, iar modelul predictiv a fost construit și evaluat pe populația inclusă în acest studiu. Prin urmare, datele nu demonstrează că măsurarea acestor doi biomarkeri ar trebui introdusă automat ca test de screening pentru toți copiii.
Validarea în alte populații și evaluarea performanței unor asemenea modele în practica stomatologică curentă vor fi necesare înainte ca analiza biomarkerilor salivari să poată deveni o componentă standard a evaluării riscului de carie.
Autorii concluzionează însă că evaluarea combinată a numărului de Streptococcus mutans, a nivelului sIgA și a indicatorilor clinici poate crește precizia predicției cariilor și ar putea susține dezvoltarea unor strategii de prevenție mai bine adaptate riscului individual al copilului.
Referințe: Plamadeala S, Tagadiuc O, Spinei I, Arnaut O, Spinei A. „Value of secretory immunoglobulin A and Streptococcus mutans from oral fluid in predicting dental caries in children”. Romanian Journal of Stomatology. 2026;72(2):148-154. DOI: 10.37897/RJS.2026.2.2.
